Detaşarea, factor determinant al atracţiei *

Vrei ceva cu adevărat? Renunţă!

Am auzit aceste cuvinte, pentru prima dată, la o întâlnire din lumea mea de atunci, lumea afacerilor. Erau cuvinte spuse de cineva care reuşise cinstit şi tot cinstit a spus că aceste cuvinte şi el, la rândul lui le auzise. Mărturisesc că nu am înţeles atunci absolut deloc ce dorea să spună. De fapt, mi se parea că acest principiu se opune foarte puternic cu ideile de stabilire a obiectivelor pe care le cunoşteam ca strictă necesitate a succesului. Cum să renunţi la exact acel lucru pe care îl doreşti? Nu are sens.

* * * * * * *

Legea atracţiei spune că se atrag în viaţă acele lucruri pe care omul se focalizează, carora le acordă atenţie şi în care se investesc emoţii. Toate aceste principii la prima vedere se bat cap în cap cu „legea detaşării”.

Această lege sună simplu: pentru a dobândi ceva în universul material, este necesar să se renunţe la ataşamentul faţă de respectivul lucru. Aceasta nu înseamna renunţarea la intenţii sau dorinţe. Singurul element la care trebuie renunţat este ataşamentul faţă de rezultatul lor.

Securitate vs Incertitudine

Oamenii se pot împărţi în două categorii: cei care caută securitatea şi cei care acceptă incertitudinea, creativitatea şi libertatea.

Spre exemplu, ataşamentul faţă de bani este, de fapt, o dovadă de incertitudine şi de căutare cu disperare a securităţii. Sunt mulţi oameni care îşi spun „când voi avea, voi face”. Unii oameni spun: „când voi avea un milion de dolari, voi face X şi Y şi mă voi simţi în siguranţă. Voi fi îndependent financiar şi voi avea tot ce-mi doresc.” Acest tip de gândire însă nu duce nicăieri şi, mai mult, poate genera mai multă sărăcie.

Căutarea securităţii în sine este o iluzie. În această lume, în afaceri, în viaţă, în personalitatea umană, totul este într-o continuă schimbare. Singura certitudine este schimbarea. Soluţia ar fi „incertitudinea”, sursa creativităţii şi libertăţii reale.

Incertitudine nu înseamnă risc necontrolat. Incertitudinea presupune curajul şi inspiraţia de a pătrunde cu încredere într-o lume plină de oportunităţi, posibilităţi şi creaţie continuă. Legea atracţiei va aduce în viaţă exact acele lucruri pe care există focalizarea. Când se foloseşte legea atracţiei şi legea detaşării împreună, succesul este practic garantat.

Cel care acum află pentru prima dată de legea detaşării, probabil este cuprins de confuzie. Principiile stabilirii obiectivelor şi legea atracţiei sunt încă valabile şi nu interferează cu această noua lege. Un exemplu ar fi necesitatea de a se ajunge din A in B. Procesul atingerii unui obiectiv este dat de drumul de la A la B. Iar în acest drum se iau o multitudine de decizii. Legea detaşării se referă la felul cum se iau aceste decizii: se pune bază pe ataşamentul faţă de trecut şi se caută siguranţa… sau se intră cu mult curaj în universul practic infinit al creativităţii şi incertitudinii?

Securitate vs Diversitate

Pentru a se înţelege mai bine principiul detaşării şi diferenţa dintre securitate şi incertitudine, un exemplu din manifestări posibile la nivel de personalitate poate fi concludent:

Din Analiza Grafologică (analiza personalităţii prin studierea scrisului de mână) se ştie că există persoane care îmbrăţişează schimbarea, care îşi asumă riscuri, au încredere de sine foarte buna şi îşi ating obiectivele pe care şi le propun. În schimb, exisă şi persoane care sunt rezistente la schimbare, care nu acceptă riscul şi ies foarte greu din zona de confort. Nu au încredere de sine foarte bună, se tem de eşec şi de respingere şi, în consecinţă, au probleme cu atingerea obiectivelor.

Acum se vede mai clar diferenţa dintre securitate şi incertitudine? În Analiza Grafologică persoanele care acceptă calea incertitudinii sunt flexibile, au nevoie de diversitate, sunt persoane cu multă energie, cu bună imagine de sine şi care îşi asumă riscuri calculate în viaţă.

În schimb, persoanele care caută securitatea sunt mai sensibile la critică, puternic încăpăţânate şi inflexibile, de obicei au o imagine de sine medie sau scăzută şi au în general frici şi insecurităţi. Este o mare ironie: persoanele care caută securitatea sunt de fapt cele mai puţin sigure, cele mai temătoare, cele mai puţin încrezătoare în forţele proprii. Iluzia securităţii se traduce la nivel de personalitate în trăsături specifice, clare, care se pot identifica prin Analiza Grafologică.

Securitate vs Libertate

Un domeniu unde legea detaşării se aplică foarte clar şi unde se vede limpede diferenţa dintre securitate şi libertate este cel financiar. Ataşamentul faţă de bani nu aduce securitate, siguranţa financiară, ci dimpotrivă.

Însă lucrurile merg chiar mai departe. Legea atracţiei este folosită greşit de cele mai multe persoane. Cei mai mulţi oameni muncesc din greu pentru a scăpa de datorii. Mulţi uită să „se plătească pe ei înşişi mai întâi”, şi apoi să aibă grijă de facturi, datorii şi alte obligaţii financiare. Cei mai mulţi oameni se focalizează pe datorii şi cum să scape de ele. Şi nu reuşesc niciodată acest lucru pentru că legea atracţiei le aduce în viaţă lucrurile pe care se focalizează: datorii.

Expresi populară este foarte cunoscută „de ce ţi-e frică, de aia nu scapi”! Este cât se poate de reală această zicală. Legea atracţiei spune că se atrage în viaţă exact lucrurile pe care omul se focalizează, cărora li se dă atenţie şi în care se pune energie emoţională. Când există un dialog intern de genul: „iar trebuie să-mi plătesc facturile şi ratele la bancă, nu ştiu ce să mai fac să ies din atâtea datorii” nu se face decât să se atragă în viaţă mai multe facturi şi mai multe datorii.

Primul pas este focalizarea pe ceea ce se vrea: prosperitate. Iar legea detaşării spune că trebuie să se renunţe la ataşamentul faţă de trecut, faţă de securitatea efemeră pe care acesta o aduce. În plus, pentru a atinge prosperitatea, este  nevoie de a se accepta incertitudinea, schimbarea şi a se aştepta oportunităţile aduse de viaţă. Apoi totul devine muncă, soluţii de găsit, obstacole de trecut. Succesul este călătoria, nu destinaţia.

Acceptarea

Cum se poate aplica legea detaşării în viaţă? Una din forme, din cele multe ce pot fi, este a se experimenta câte o zi, fiecare din următoarele trei idei de aplicare a legii detaşării. Se va putea aşadar să se înţeleagă mai bine aceste principii şi se vor experimenta ce rezultate aduc aceste schimbări în viaţa personală şi profesională. Aşadar, primul pas în aplicarea legii detaşării este acceptarea.

Se va exersa în primul rând acceptarea propriei persoane aşa cum este, continuându-se cu acceptare celorlalţi din jur aşa cum sunt. Nu trebuie să se impună propriile idei, credinţe, valori şi emotii altora, ci se va participa la viaţa din jurul cu o implicare detaşată.

Aventura

Al doilea pas în aplicarea legii detaşării este deschiderea spre incertitudine. Înseamnă a se renunţa la ataşamentul emoţional faţă de trecut, faţă de ceea ce deja se ştie. Nu înseamnă a se renunţa la lecţiile învăţate, ci doar la ataşamentul faţă de trecut. Trebuie luat ceea ce se ştiei şi a se privi spre viitor cu încredere în creativitatea adusă de incertitudine.

Sugestia este sa se aştepte ca soluţiile să apară spontan pornind chiar de la problemele create. Ideile cele mai bune provin din detaşare, din haos, din incertitudine. Albert Einstein a descoperit ideea ce stă la baza teoriei relativităţii în timp ce stătea relaxat la umbra unui copac într-o zi însorită. Îşi imagina cum porneşte într-o călătorie prin Univers cu viteza luminii, stând pe o rază de soare.

Incertitudinea este sursa primordială a creativităţii umane şi este calea spre libertate şi soluţionarea tuturor problemelor. Este doar o chestiune de timp şi muncă în aplicarea acestor soluţii. Aşa cum spunea Einstein, nu se poate rezolva o problemă la acelaşi nivel de gândire ca acela prin care s-a creat problema respectivă. Gândirea out of the box (în afara cutiei) presupune incertiduine, renunţarea la ceea ce se ştie deja, la ceea ce limitează imaginaţia practic infinită.

Alegerea

Al treilea pas se refera la opţiunile luate în fiecare zi, în fiecare moment al vieţii. Pur şi simplu omul trebuie să-şi dea voie să aleagă, să experimenteze aventura, magia vieţii. Succesul este călătoria, nu destinaţia. La fel ca în training şi învăţare experientală, daca nu este nostim, distractiv, atunci se face greşit ceva.

Legea detaşării este aşadar extrem de puternică. Împreună cu legea atracţiei poate aduce tot ceea ce se doreşte şi poate crea viaţa visată dintotdeauna. Imaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea, aşa cum a spus Einstein. Cunoaşterea este trecutul, iar imaginaţia este viitorul.

Orice relaţie implică actul de a dărui şi de a primi. Dăruirea atrage după sine primirea, la fel cum primirea atrage după sine dăruirea. Ceea ce merge în sus va trebui să coboare la un moment dat, la fel cum ceea ce pleacă de la un om va trebui să se întoarcă mai devreme sau mai târziu.

De fapt, primirea nu este diferită de dăruire, căci dăruirea şi primirea sunt cele doua feţe ale aceleiaşi monede: fluxul energiei universale. Dacă se va bloca acest flux (în orice direcţie), nu se va face altceva decât o opoziţie împotriva inteligenţei naturii.

Orice sămânţă conţine în ea promisiunea a o sută de păduri. Pentru aceasta trebuie ca ea sa nu fie însă depozitată într-un sac. Este necesar ca inteligenţa ei să fie dăruită solului fertil. Prin acest act de dăruire, energia ei invizibilă începe să curgă către manifestarea în planul material.

Cu cât omul va dărui mai mult, cu atât va primi mai mult, căci bogăţia universului va continua să circule astfel prin viaţă. De fapt, tot ceea ce este cu adevărat valoros în viaţă nu face altceva decât să se multiplice continuu atunci când este dăruit. Dacă ceva nu se multiplică prin dăruire, atunci nu merită să fie dăruit, nici primit.

Dacă se simte ca s-a pierdut ceva prin actul dăruirii, atunci darul nu a fost sincer, şi deci nu va provoca o creştere. Daca se dăruişte ceva împotriva dorinţei reale, actul va fi golit de energie.

Altfel spus, intenţia care se ascunde în spatele dăruirii şi primirii are o importanţă vitală. Intenţia ar trebui să fie întotdeauna aceea de a da naştere la fericire, deopotrivă pentru cel care dăruieşte şi pentru cel care primeşte, căci fericirea este sursa vieţii, şi de aceea ea generează creştere. Ceea ce se întoarce înapoi este direct proporţional cu intenţia necondiţionată de a dărui din inimă.

De aceea actul dăruirii trebuie să fie plin de bucurie, iar starea mentală ar trebui să fie una de continuă fericire odată cu fiecare act de dăruire.

În acest fel, energia care stă la baza dăruirii se va amplifica de un număr mare de ori.” (Deepak Chopra, Cele şapte legi spirituale ale succesului)

* - material documentat